După ce mergi la Monte Carlo, tragi lângă o betonieră şi te uiţi un pic şi sub capotă. Surpriză, e altă capotă!
Când cunoşti pe cine trebuie, aşa se merge la Monte Carlo!
Echipament după 5 ani. (II)
Aparatul de fotografiat.
Cu aparatul foto, am trecut prin toate. Până la urmă un compact este optim în orice situaţie. Deja până şi telefoanele fac poze competitive. Am cărat după noi Zenith-ul de la tata, extragreu, la Londra. Nu s-a justificat. La Paris a fost Lomo Fisheye. Este uşor, de efect, dar nu-şi găsea în fiecare zi locul undeva la îndemână. Poate doar dacă ar fi fost unicul aparat din dotare. dSLR-ul. Nikon D3000, cu un tele si un fix. Deja treabă serioasă. Foarte frumos, uneori lumea te tratează ca pe un ziarist cu el în mână. Arta e mai artă cu ustensilele potrivite, dar schimbatul obiectivelor poate deveni iritant. Depinde de context. De ţinut cont că la unele evenimente, concerte sunt interzise aparatele (semi)profesionale, în alte locuri poate atrage prea mult atenţia, şi în plus este destul de greu. În Albania am avut şi trepied, foarte bun noaptea, dar o grijă în plus. Dacă totuşi ne încăpăţînăm, de acum încolo avem rucsacul ăsta unde intră toate la locul lor, laptop, dSLR, obiective, acumulatori şi tot felul de alte chestii.
